Sa nu fiti socati ca parca vad ca asta va fi primul imbold. Keleti se opune…setarilor! Keleti ne trimite inapoi in epoca de piatra a motorsportului.
Ei bine, NU! Nu va cer decat moderatie si o prioritizare mai buna a aspectelor de imbunatatit.
Luna trecuta a avut loc raliul Monte-Carlo care a consemnat marea si istoric importanta revenire a Maestrului Sebastien Loeb in WRC si, basca, la echipa M-sport a nu mai putin celebrului team principal Malcolm Wilson.
Acesta si-a dorit dintotdeauna sa-l aiba pe alsacian in echipa si, nu e un secret pentru nimeni, l-a si curtat indelung.
Respectul reciproc a facut ca pana la urma cei doi sa inceapa colaborarea punctual cu raliul monegasc. To be continued? Vom vedea.
Pana aici nimic legat de reglaje, set-up, etc, nu-i asa?
Ei bine, dupa raliul castigat de Loeb, secondat magistral de Isabelle Galmiche, Wilson a tinut un speech in fata echipei sale tehnice si a celorlalti sportivi ai sai.
Mesajul a fost fantastic:
- Loeb, retras din activitate acum 10 ani si proaspat intors de la Dakkar, a testat noul Puma Rally 1 doar 2 zile!!!
- In timpul raliului NU a cerut absolut nicio modificare de set-up, presiuni, click-uri, bari de stabilzare, etc, etc
Acest aspect este cu atat mai impresionant intr-un raliu cu schimbari si alternari frecvente de aderenta.
Atitudinea lui Loeb din timpul cursei i-a lasat efectiv masca pe toti cei din staful M-sport, y-compris pe colegii sai piloti ai celorlalte Pume Rally 1, si ridica urmatorul aspect deosebit de interesant:
- centrarea obsesiva a unora pe reglaje si schimbari de set-up
Si acum e momentul sa o spun TARE si RASPICAT: evident ca este nevoie de un set-up bun si adaptat trinomului masina-pilot-conditii de cursa INSA, odata atinsa o varianta corecta a acestuia, eu zic ca prioritatile sportivului, indeosebi a celui tanar, trebuie sa fie altele.
Din experienta mea de sportiv si din cea de coach am observat ca tinerii dezvolta un interes deosebit (si cateodata o scuza ca sa justifice lipsa rezultatelor) fata de toti acesti parametrii captivanti si cu nume cateodata exotice si care stralucesc undeva in subsconstientul lor ca niste chei ascunse ale succesului facil. „Schimbi un click si castigi!”, „Mai scazi 0.1 bari in gume si cobori sub recordul pe tur!” par sa fie indemnuri permanente in jurul tinerilor piloti.
In karting, unde finetea reglajelor si varietatea lor este halucinanta, chemarea ajustarilor permanente este si mai mare. O axa mai dura sau mai moale, vesnicul pinion neadecvat, un pic de camber aici-colea, amestecul ajustat, bujia frezata si…
Voi repeta la nesfarsit ca pilotul trebuie sa aiba, fara indoiala, o masina sau un kart bine setat. Asta ca baza de pornire dar din acel punct sfatul meu este sa se concentreze mult, extrem de mult, obsesiv de mult, pe dezvoltarea aptitudinilor personale.
Sa verifice si reverifice trase, puncte de franare, strategii de cursa, sa caute abordari indraznete, sa optimizeze si sa creasca permanent.
Evident exista piloti care au nevoie ca materialul de concurs sa fie exact pe masura cerintelor lui ca sa poata extrage tot ce e mai bun din el. Insa vorbim de piloti maturi si foarte experimentati care stiu EXACT ce vor sau ce nu este pe placul lor. Insa exista mari campioni care spun sa li se dea o masina, corect setata de baza, evident, iar ei merg apoi dumnezeieste cu ea. Pentru ca stiu sa mearga! Pentru ca au petrecut ore si ore si zeci si sute si mii de kilometri in cautarea perfectiunii personale.
Aceasta include, pe langa pilotaj, dezvoltarea mentalului, cresterea acestuia la parametrii competitionali, atat prin antrenament cat si prin expunerea repetata si constienta la mediul competitional.
Pentru ca orice schimbare de imbunatatire tehnica aplicata masinii sau kartului devine factor de performanta REAL doar daca pilotul reuseste sa creasca ritmul astfel incat acea anvelopa, aceal pinion, acel autoblocant sau acea cadere mai accentuata, sa duca la un timp mai bun.
Am vazut nenumarate cazuri in care unui sportiv i s-a pus la dispozitie o guma mai rapida si a mers la fel nereusind sa exploateze capacitatile anvelopei. Altuia i s-a schimbat pinionul la cererea sa dar timpii nu au scazut. Altul a dat obsesiv click-uri de suspensie doar ca sa agraveze si mai mult tinuta masinii si sa-si strice performanta. Un altul a insistat pentru placute de frana ultra-performante el nefiind inca in masura sa intarzie suficient de mult franarea.
Si, ca sa ramanem intelesi, repet: nu spun ca nu trebuie sa va reglati materialul competitional -evident ca trebuie-, spun doar sa nu va pierdeti in hatisul ultra-complex al acestor click-uri, grade, bari, newtoni sau volti inainte de a acumula suficient know-how de pilotaj.
Go out and drive. Fast. Faster! Always faster!
